­čçĚ­čç┤ Despre turn─âtoriile din Rom├ónia ­čçĚ­čç┤

Articol scris de Adrian Popa pe

Turn─âtoria de font─â MAE nu este nici prima nici singura turn─âtorie de font─â din Rom├ónia. Rom├ónii au o istorie veche c├ónd vine vorba despre metalurgie, vorbim despre metalurgie ├«n spa╚Ťiul actual al Rom├óniei ├«nc─â de dinainte ca Rom├ónia s─â existe ca stat, a╚Öa c─â am decis s─â parcurgem o scurt─â istorie a celor mai mari turn─âtorii rom├óne╚Öti. Articolul de mai jos nu este neap─ârat despre fier, furnale ╚Öi c─ârbune, este despre genera╚Ťii ├«ntregi de muncitori ce ╚Öi-au petrecut ├«ntreaga via╚Ť─â lucr├ónd cu metal topit ├«n aceast─â industrie considerat─â ╚Öi industrie grea.


Re╚Öi╚Ťa

Hunedoara

C─âlan

Gala╚Ťi

Călărași

Tulcea


Re╚Öi╚Ťa - Mun╚Ťii Banatului

 

Istoria uzinei de la re╚Öi╚Ťa ├«ncepe cu ├«n 1771 cu construirea a dou─â furnale, patru ateliere de forj─â ╚Öi a 2 ╚Öoproane pentru depozitarea minereului, c─ârbunilor ╚Öi a materialelor finite. Produc╚Ťia ├«n primii ani ai uzinei din Re╚Öi╚Ťa era divers─â, fiind cunoscut─â furnizarea ghiulelelor de tun (lui Napoleon ┼či cur╚Ťii regale din Neapole), a barelor de o╚Ťel, a uneltelor ╚Öi a altor obiecte utile. Produc╚Ťia de font─â cre╚Öte continuu ├«n prima parte a func╚Ťion─ârii uzinei, astfel c─â ├«n anul 1815 a fost de circa 8 ori mai mare dec├ót ├«n 1778, de╚Öi volumul util al furnalelor nu s-a schimbat.


├Äncep├ónd cu anul 1846 demareaz─â activitatea de laminare a o╚Ťelului ╚Öi 5 ani mai t├órziu ├«ncepe produc╚Ťia de ╚Öine de cale ferat─â, activitate emblematic─â pentru Uzina de la Re╚Öi╚Ťa. Fabricarea de ╚Öine de cale ferate la re╚Öi╚Ťa permit inaugurarea primei linii de cale ferat─â care se afl─â ast─âzi pe teritoriul Rom├óniei, Oravi╚Ťa-Buzia╚Ö (1854), dar ╚Öi construc╚Ťia de c─âi ferate ├«n vechiul Regat precum Bucure╚Öti-Pite╚Öti (1872). Utilizarea direct─â a fontei de furnal (├«n stare lichid─â) este posibil─â ├«ncep├ónd cu anul 1868, c├ónd se introduc primele 2 convertizoare Bessemer (7ÔÇô8 t), num─âr care cre╚Öte ├«n anii urm─âtori, p├ón─â la renun╚Ťarea la aceste utilaje ├«n 1904ÔÇô1905. O alt─â tehnologie de elaborare a o╚Ťelului se aplic─â ├«ncep├ónd cu anul 1876, c├ónd apar 2 cuptoare Siemens-Martin (8 t).


Primul R─âzboi Mondial duce la o sc─âdere semnificativ─â a produc╚Ťiei Uzinei de la Re╚Öi╚Ťa, evolu╚Ťia acesteia va avea valuri ascendente dup─â 1920 cu excep╚Ťia marii crize din 1929 ╚Öi ├«nceperea celui de-al Doilea R─âzboi Mondial. ├Än momentul na╚Ťionaliz─ârii din 1948, uzina dispunea de 2 furnale (250 m3/furnal), o╚Ťel─âria cu 6 cuptoare Siemens-Martin (50-60t/cuptor), un cuptor Siemens-Martin de 100t ╚Öi 2 cuptoare electrice (7t/cuptor).

Dup─â na╚Ťionalizarea din 1948, cele 2 furnale vechi (250 m3) au fost ├«nlocuite cu┬áaltele dou─â noi (700 m3), cresc├ónd capacitatea acestui sector de peste 6 ori, la 760.000 t┬áfont─â/an. Schimb─âri importante ├«nregistreaz─â ╚Öi o╚Ťel─âriile. Cuptoarele Siemens-Martin existente (50ÔÇô60 t) au fost ├«nlocuite cu altele mai mari (120 ┼či 250 t) cu o cre╚Ötere de peste 4 ori a capacit─â╚Ťii de produc╚Ťie a o╚Ťelului, la peste 1.000.000 t/an. Sunt reorganizate ╚Öi modernizate sec╚Ťiile de laminare, cu o capacitate de produc╚Ťie cresc├ónd de la 210.000 la peste 1.500.000 t/an La nivelul anului 1989, erau ├«n func╚Ťiune 2 furnale (700 m3┬áfiecare), 6 cuptoare Siemens-Martin (120 ┼či 250 t), 6 linii de laminare, o sec╚Ťie de aglomerare a minereului de fier ╚Öi alte sec╚Ťii auxiliare. Programul de restructurare ╚Öi retehnologizare a urm─ârit la ├«nceput oprirea furnalelor, ╚Öi reducerea la jum─âtate a produc╚Ťiei de o╚Ťel, ce urma a fi produs numai ├«n cuptoare electrice (cuptoarele Siemens-Martin ├«nceteaz─â ├«n 1999) ╚Öi prin turnare continu─â, cu dezvoltarea tehnologiilor de metalurgie secundar─â.


Prima privatizare, nereu╚Öit─â, are loc ├«n anul 2000, astfel c─â dup─â doi ani combinatul┬áa fost din nou administrat de c─âtre statul rom├ón. ├Än anul 2004 are loc o a doua privatizare,┬á├«ntreprinderea c─âp─ât├ónd denumirea TMK Re╚Öi╚Ťa, iar produc╚Ťia a inclus un singur┬áprodus, respectiv ╚Ťagle ob╚Ťinute prin turnare continu─â, ├«n principal ╚Ťagle pentru laminarea┬á╚Ťevilor f─âr─â sudur─â.

Hunedoara - Mun╚Ťii Poiana Rusc─â

Inaugurarea Uzinelor de Fier de la Hunedoara are loc ├«n vara anului 1884. Uzina intr─â ├«n func╚Ťiune cu 2 furnale dar ├«n mai pu╚Ťin de 20 de ani de activitate, aceasta ├«╚Öi extinde produc╚Ťia la 7 furnale de font─â. Fonta fiind destinat─â at├ót transform─ârii sale ├«n o╚Ťel, c├ót ╚Öi valorific─ârii ca atare, prin turnarea de piese, direct din stare lichid─â sau dup─â retopire.

Produc╚Ťia de font─â de furnal cre╚Öte continuu ├«n perioada de ├«nceput a func╚Ťion─ârii┬áplatformei siderurgice de la Hunedoara, cu un v├órf pe la 1900.

Perioada 1949ÔÇô1989┬ápoate fi ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n trei subperioade: (a) 1948ÔÇô1960, cre╚Öteri nesemnificative de┬áproduc╚Ťie; (b) 1960ÔÇô1980, cre╚Ötere vertiginoas─â a produc╚Ťiei, at├ót pentru font─â, c├ót ╚Öi┬ápentru o╚Ťel ╚Öi laminate; (c) 1980ÔÇô1989, produc╚Ťia a sc─âzut sub capacit─â╚Ťile nominale.

Dup─â 1990, se ├«nregistreaz─â activit─â╚Ťi de restructurare a produc╚Ťiei, astfel c─â┬á├«n perioada 1990ÔÇô2002 (├«nainte de privatizare), s-au conturat 2 fluxuri principale,┬ápentru o╚Ťeluri aliate ╚Öi respectiv nealiate. Dup─â privatizarea┬ádin 2003, se ├«nchide Fluxul 1 ╚Öi se restructureaz─â Fluxul 2, r─âm├ón├ónd ├«n func╚Ťiune┬ánumai o o╚Ťel─ârie electric─â, cu turnare continu─â.

C─âlan

 

C─âlanul este a╚Öezat pe valea Streiului ├«n apropierea Hunedoarei ╚Öi valorifica practic acelea╚Öi resurse. Activitatea metalurgic─â industrial─â ├«ncepe ├«n anul 1871 cu un sigur furnal (├«n 1875 se pune ├«n func╚Ťiune ╚Öi al doilea) cu un volum semnificativ mai mic dec├ót cele de la Hunedoara (doar 82m3/furnal) ╚Öi cu o capacitate de produc╚Ťie de 10.000 tone pe an/furnal. Cele 2 furnale vor fi reconstruite ├«n 1896 ╚Öi 1900 cresc├óndu-le volumul util la 352 m3 ╚Öi respectiv 156m3. ├Än paralel cu ob╚Ťinerea fontei de prim─â fuziune, la C─âlan se dezvolt─â ╚Öi┬áfabrica┼úia pieselor turnate din font─â, la scurt timp dup─â ├«nceperea activit─â╚Ťii uzinei,┬árespectiv ├«n 1877 (cubilouri, 750 mm diametru). Astfel, C─âlanul ├«n a doua jum─âtate┬áa secolului XIX produce peste 350 de tipuri/variante de sobe pentru ├«nc─âlzit ╚Öi g─âtit,┬áunele adev─ârate obiecte de art─â la care se mai adaug─â c─âzi de baie, radiatoare, vase emailate, st├ólpi de iluminat, mobilier stradal ╚Öi de gr─âdini etc.┬á


Na╚Ťionalizarea din 1948 a condus la crearea ├«ntreprinderii Uzina Victoria C─âlan,┬áincluz├ónd ╚Öi a turn─âtoriei transferate de la N─âdrag. Ea cuprindea: furnal (160 m3),┬á25.000 t/an, turn─âtorie (4 cubilouri, 2ÔÇô4 t/h fiecare) ╚Öi o serie de ateliere. Uzina┬áse dezvolt─â prin apari╚Ťia celui de-al doilea furnal ├«n 1951ÔÇô1952 (250 m3) ╚Öi m─ârirea┬á├«n 1958 a primului furnal la 250 m3. Alte dou─â furnale apar ├«n perioada 1980ÔÇô1982┬á(1000 m3 fiecare). Sectorul turn─ârii pieselor din font─â se dezvolt─â ├«n mod deosebit:┬á1960 ÔÇô turn─âtoria de lingotiere (cubilouri 1300 mm diametru), cu o capacitate care┬áa crescut la 80.000 t/an; 1975 ÔÇô turn─âtoria de cilindrii de laminor (2 cuptoare┬áinduc╚Ťie, 12,5 t), la 9.000 t/an; turn─âtoria de piese pentru ma╚Öini unelte; turn─âtoria┬áde tuburi font─â ductil─â, turnate centrifugal, investi╚Ťie finalizat─â dup─â 1990.

1982 aduce ╚Öi o schimbare ├«n numele ├«ntreprinderii, aceasta devenind Combinatul Siderurgic Victoria C─âlan. O alta se realizeaz─â ├«n 1990, c├ónd devine SC Sidermet SA C─âlan. ├Än acel an, capacit─â╚Ťile anuale de produc╚Ťie ├«nregistrau 1.170.000 t font─â de prim─â fuziune destinat─â turn─âtoriilor (practic singurul produc─âtor important ├«n Rom├ónia al acestui material) ╚Öi circa 100.000 t font─â de a doua fuziune (piese turnate). Programul de restructurare-retehnologizare a inclus ├«n principal reducerea produc╚Ťiei de font─â de prim─â fuziune prin oprirea celor dou─â furnale mici, vechi, ╚Öi ├«nceperea fabrica╚Ťiei la turn─âtoria centrifugal─â de tuburi din font─â ductil─â. ├Äntreprinderea s-a divizat ├«n mai multe societ─â╚Ťi comerciale de sine st─ât─âtoare, care au ├«ncercat diferite scheme de privatizare, dar f─âr─â succes. Ca urmare, s-a ajuns la faliment ╚Öi, ├«n final, la dispari╚Ťia acestei vechi vetre metalurgice.┬á

Gala╚Ťi

Fa╚Ť─â de Uzinele cu istorie, Combinatul Siderurgic din Gala╚Ťi ├«╚Öi ├«ncepe produc╚Ťia ├«n anul 1966 ├«n timpul regimului Comunist ╚Öi a fost proiectat pentru o produc╚Ťie de 10.000.000 tone o╚Ťel lichid pe an. Primele 4 furnale finalizate p├ón─â ├«n anul 1975 aveau volum util de 1700 m3, ulterior Combinatul va fi utilat cu furnale semnificativ mai mari ├«n anul 1975 (2.700 m3) ╚Öi ├«n 1981 (3.500 m3). Astfel se ajunge la o capacitate de produc╚Ťie de 7,5 milioane tone de font─â de prim─â fuziune pe an. Laminarea o╚Ťelului ├«ncepe cu laminorul din 1968, la care se mai adaug─â, ├«n perioada 1970ÔÇô1987, mai multe laminoare ╚Öi Pentru o╚Ťelurile cu propriet─â╚Ťi speciale au fost construite, ├«n 1974, 3 cuptoare electrice cu arc ( 50 t/╚Öarj─â). Alte sec╚Ťii de produc╚Ťie sus╚Ťin func╚Ťionarea combinatului, precum cocsificarea c─ârbunilor, turn─âtoria de lingotiere. ├Än perioada 1968ÔÇô1989, produc╚Ťia cre╚Öte practic continuu, ajung├óndu-se ├«n 1989 la 6,5 mil. tone font─â ╚Öi 7,5 mil. tone o╚Ťel, oferindu-i pozi╚Ťia de cel mai mare produc─âtor siderurgic din Rom├ónia.

├Än anul 1990 Combinatul Siderurgic Gala╚Ťi devine societate comercial─â sub denumirea SC SIDEX SA Gala╚Ťi. Restructurarea ├«n primii ani ai tranzi╚Ťiei spre capitalism a urm─ârit mic╚Öorarea capacit─â╚Ťilor de produc╚Ťie at├ót la producerea fontei, c├ót ╚Öi la laminarea o╚Ťelului cu aproximativ 40%.

├Än anul 2000 ├«naintea privatiz─ârii, combinatul producea aproximativ 3 mil t font─â ╚Öi 3,5 mil t o╚Ťel. ├Än anul 2001 combinatul se privatizeaz─â, fiind cump─ârat de grupul indian Mittal care fuzioneaz─â ulterior cu Arcelor. R─âm├ón ├«n func╚Ťiune 3 furnale (ultimele┬áconstruite ╚Öi modernizate ulterior), o╚Ťel─âria cu 3 convertizoare LD ╚Öi turnare continu─â┬á╚Öi sec╚Ťiile de laminare tabl─â groas─â, benzi la cald ╚Öi la rece (inclusiv zincate)

Călărași

┬áAmplasat tot pe malul Dun─ârii, Combinatul Siderurgic C─âl─âra╚Öi a fost proiectat┬á├«ntr-un flux integrat, la o produc╚Ťie de 4,0 milioane tone pe an profile mijlocii ╚Öi┬ágrele, inclusiv ╚Öine de cale ferat─â cu masa ├«ntre 49 ┼či 75 kg/m.

├Än 1991, devine societate comercial─â, SC SIDERCA SA C─âl─âra╚Öi, av├ónd ├«n┬áfunc╚Ťiune o╚Ťel─âria electric─â ╚Öi laminorul de profile mijlocii. Programul de restructurare┬áa prev─âzut renun╚Ťarea la produc╚Ťia de font─â de furnal, cocs, minereu de fier aglomerat┬á╚Öi o╚Ťel elaborat ├«n convertizoare, fiind sistate lucr─ârile ├«n aceste sectoare. ├Än perioada

2000ÔÇô2003, o╚Ťel─âria a fost trecut─â ├«n conservare, iar laminorul dezafectat.┬á

Tulcea 

┬áCre╚Öterea accentuat─â a produc╚Ťiei metalurgice a Rom├óniei, ├«ndeosebi dup─â┬á1965, a condus la un necesar tot mai mare de feroaliaje, ├«n totalitate din import. Efortul valutar considerabil pentru importul de feroaliaje a stat la baza construirii unei fabrici de feroaliaje ├«n Rom├ónia, la Tulcea, pe malul Dun─ârii, ├«ncep├ónd cu 1973. Prima ╚Öarj─â de ferosiliciu rom├ónesc se realizeaz─â la 26.07.1976, ├«n sec╚Ťia Feroaliaje 1, a Combinatului de Feroaliaje Tulcea, sec╚Ťie care 4 ani mai t├órziu a atins capacitatea de 80.000 t/an. Produc╚Ťia maxim─â este atins─â ├«n 1988, la nivelul a 250.000 t, feroaliaje cu siliciu, mangan, crom ╚Öi feroaliaje complexe, precum FeW, FeSiMg, FeSi TE (tabl─â electrotehnic─â).

Devenit─â societate comercial─â ├«n 1990, cu numele SC FEROM SA Tulcea, continu─â fabrica╚Ťia de feroaliaje, dar cu un declin de produc╚Ťie, determinat de dificult─â╚Ťi ├«n finan╚Ťare, consumul mare de energie ╚Öi problemele de mediu, ceea ce a condus la oprirea fabricii ├«n 1998. ├Än 1999 uzina a fost privatizat─â. Din anul 2002, activele apar╚Ťin Feral LTD Jeresy (investitori ucraineni), de aici ╚Öi numele SC FERAL SRL Tulcea.

De╚Öi au fost f─âcute investi╚Ťii mari de c─âtre noii proprietari, uzina de la Tulcea se ├«nchide ├«n anul 2014.


Chiar dac─â unele dintre ele au reu╚Öit s─â treac─â prin 2 r─âzboaie mondiale, cea mai mare parte a turn─âtoriilor din Rom├ónia nu au reu╚Öit s─â treac─â peste tranzi╚Ťia spre pia╚Ťa liber─â.

Vrei s─â duci povestea turn─âtoriei rom├óne╚Öti mai departe? Alege font─â, alege Turn─âtoria de font─â MAE. Vezi aici colec╚Ťia noastr─â complet─â de produse.┬á


Surs─â biografic─â aici